Acum doi ani am mers cu Drăgoșel la parada militară din Ploiești, sau defilare, sau cum i s-o mai zice și a fost foarte impresionat de mașinile de poliție, jandarmerie, niște tancuri, lansatoare de rachete, polițiști călare etc. Acum un an n-am fost în țară, sau eram la servici, așa că s-a dus cu bunicul, iar anul acesta am avut plăcerea să mergem din nou, dar în efectiv complet. (more…)
Category: Ilinca
-
Schimbări prin casă
Fiind sfârșit de săptămână, știi tu, zilele alea două când stai și te odihnești după ce ai muncit o săptămână la servici, ne-am relaxat și noi și ne-am trezit muuult mai târziu, dormind până pe la șapte. Felicia se trezește prima de obicei, și chiar dacă poate să se dea singură jos din pat, cum ziceam în Feli și pârleazul, preferă să stea în pat și să miorlăie morocănoasă:
– Maaamiiiii, maaaaamiiii, ueeheeeheeee, maaaamiiiii, ueeee, taaaaatiiiiii, taaatiiii… (more…)
-
Porumbeii, guguștiucii și vrăbiuțele
Pe cât de greu este atunci când sunt departe de familie, pe atât de bine este când mă întorc, mai ales când nu este prea târziu și când ajung jos la scară, dacă sun la interfon că mi-am lăsat cheile acasă, chiar și de la parter aud cele trei mici trîmbițele chiuind pe lângă ușă zicând taatii, tatii, taaatiiiii. Minunat. (more…)
-
Uite tati, fără moţ
Mda, nu mai avem bebeluş în casă, Ilincuţa a făcut astăzi un anişor. La mulţi ani puişor micuţ! Conform tradiţiei de petrecăreţi, am făcut o petrecere la sfârşit de săptămână, după datina străbună de chelit bebeluşi nevinovaţi şi rupt turte în capul micuţilor, iar astăzi am ciugulit tortul făcut de Mami cu toată dragostea pentru cel mai mic pui din casă.
Tortuleţul a fost făcut de mami cu ajutorul Feliciei şi al lui Dragoş, bineînţeles, sub atenta supraveghere a Ilincuţei. Cum mai trece timpul când te distrezi…
Aah, şi a ales de pe tavă stesoscopul, banii şi verigheta, că nu prea se vede bine în poza aia de mai sus situaţia 🙂
-
Tigrişorul, pisicuţa şi pinguinul
A mai trecut o săptămână frumoasă în familia nostră cu trei pitici. Şi nu, nu facem şapte. Şi da, Mami e Albă ca zăpada, iar eu sunt naratorul 🙂 Dimineaţa la grădi a fost parcă puţin mai bine spre final, în sensul că trilurile Feliciei nu se mai auzeau din stradă când plecam. Pe vineri parcă nici n-a mai plâns aşa cu suspine din alea din călcâie. Cine ştie, poate săptămâna asta o să fie mai bine, oricum, noi continuăm. Ce tare o să fie în septembrie anul viitor, când începe şi Ilinca, atunci să vezi dimineţi interesante, dar mai e ceva până atunci, să ne concentrăm pe prezent. (more…)
-
Sfârșit de săptămână
Uichend, cum îi zic francezii hihihi, pentru noi, latinii dintre slavi, zilele alea două de care ți-e dor în tot restul săptămânii. Așadar, am început de săptămâna asta facultatea cu doi pitici: Dragoș la grupa Curioșilor, grădiniță grupa mijlocie și Felicia la creșă, grupa 2, adică grupa mijlocie. Am mai scris frustrarea mea de a nu fi în țară în primele zile când pitica mare începe creșa, dar asta este, pământul se învârte, cam la fel. De luni până joi, Feli, Dragoș, Mami și Bunicul au fost în echipă la eveniment și totul a decurs bine, după cum vă povestea Mami aici.
Vineri am fost și eu acasă și am avut ocazia, plăcerea, privilegiul chiar, să merg cu toți școlăreii mei de dimineață. Bineînțeles că a fost și prima zi când Feli a plâns că nu mai vrea la grădi. Mă simțeam cam ciudat, dar m-am lăsat convins că este datorită faptului că i-a plăcut mai mult doar în primele zile și când a văzut că trebuie să meargă chiar zilnic a început să facă nazuri. Sper ca săptămâna viitoare să fie bine din nou, fără plânsete. Planetele s-au aliniat într-o dungă umbrită de niște lucruri, dar cu lumină pe faptul că voi putea să merg cu piticii la grădi în fiecare zi, cel puțin în perioada imediat următoare.
Astăzi (sâmbătă) am fost la prânz la Maia, unde garsoniera mică dar cochetă a fost cucerită aproape instantaneu de mini-cotropitorii Trîmbițași, care și-au etalat care mai de care schițele pentru impresionarea audienței.
Drăgoșel, cel mai de-al casei, s-a dezbrăcat în chiloței, că deh, zice el vreau să mă relaxez:
Felicia pofticioasa a început să sape repede prin bucătărie după ceva bun. Eu tot cred că ea nu se trage din maimuță, se trage din pelican, că bagă orice în gușulița aia simpatică:
Ilincuța s-a desfășurat prin etalarea înclinație sale asupra decorațiunilor interioare, insistând pe tema ninge iar, ninge iar, șervețele peste tot:
După faptă și răsplată, bomboane, x, ca să nu zic y, că la Maia se mai pierd din reguli:
Bucurie pentru toți și la fel cum încape laptele condensat în dozele alea mici, la fel de densă a fost și fericirea în vizită la Maia, cu mini-scafandrul șef patrulând prin toată casa:
Și uite așa, amintirile se-aștern, și noi îmbătrânim fericiți cu folos.
-
Un pitic atât de mic, făcea baie-ntr-un ibric
De fapt nu un pitic, nici doi pitici, ci trei pitici și nu un ibric, nici două ibrice, ci o cădiță. Scriam acum ceva vreme despre cea mai cratiță oală, sau cea mai oală cratiță, iar acum a venit vremea să ne luăm rămas bun de la un alt obiect care a fost cu noi o perioadă lungă de timp, cădița piticilor. Uite așa îmbătrânim: o oală, o cădiță, și apoi ne chinuim să ne aducem aminte unde ne-am pus pastilele alea pe care trebuie să le luăm ca să nu mai uităm lucruri. (more…)
