Noroc cu Sf. Maria trecută ca zi liberă, că uite aşa, am avut şi eu un weekend prelungit acasă. Am lucrat miercuri, dar mi-am luat recuperarea libertăţii vineri, şi aşa, am porţie dublă de weekend, sau, mă rog, aproape dublă. Ziceam noi (adică eu şi cu Mami), că weekendul ăsta vom merge singurei la mare, dar din considerente operaţional-logistice (Maia la Satu Mare şi Buni cu un parastas de rezolvat), am rămas acasă. Eu sunt cu plimbările mai lungi, adică nu prin parcurile astea din apropiere. Când stăteam la blocul celălalt, aveam intrarea în bloc la cam 10m de aleea parcului, dar totuşi preferam să mergem în altă parte. Acum stăm mult mai departe de parc, la circa 500m 🙂 Pentru Mami e bine, că singură cu un bebe în cărucior, o piticanie medie şi un pitic care vrea şi bicicletă sau trotinetă, este mai realizabil. Cel puţin ea poate, eu nu ştiu dacă m-aş descurca. Asta ca să nu mai zic că trebuie să le ia apă, şerveţele, jucării şi mai nou şi o oliţă, că deh, domnişoara Feli nu poate să facă pipi pe frunze, ea e maimuţă de apartament…

Aş fi vrut să mergem ieri pe la Câmpina, unde am aflat de la un coleg că este un parc pentru copii, ceva Riţi-Piţi, Pisi-Cuţu, Miţo-Coţo, sau nu mai ştiu cum îi zice, dar până la urmă am mers tot la Sala Sporturilor (Ploieşti). A fost bine, chiar şi azi (sâmbătă), probabil datorită faptului că a fost puţin cam înnorat, era destul de liber.

Plecăm de obicei dimineaţa, după ce mânâncă toţi crăcăneii micul dejun şi ajungem tocmai bine, în jur de zece, când este momentul pentru merişor, tăiat de Mami în bucăţele (mai mici pentru Feli şi mai mari pentru Drăgoşel). Ilincuţa câteodată primeşte şi ea fructele în parc, dar pasate, deoarece are două minilopeţele în devenire cu care încă nu prea înfulecă bine chestii de mestecat. O diferenţă notabilă totuşi poate fi sesizată când îşi înfige cele două aşchiute din guriţă în mâna sau piciorul tău, probabil cu gândul să-ţi ridice limita de respect. Dinţoasă, ce să mai.

Astăzi am chiar făcut şi două ture pe pista de alergare, nu ştiu ce-a fost cu mine, cred că se ia ceva de la Mami cu noul ei stil de viaţă sănătos. Slăbănoaga a început să facă mişto de mine, auzi! Nu mai ştie când avea 36 de kile  în plus şi trebuia s-o sărim prin casă, că n-aveam loc să o ocolim. Şi eu sunt atletic, am cam unu-nouăzeci, mulatru, ochi verzi, nu ştiu de ce pana mea mă scoate aparatul foto în halul ăsta…

Drăgoşelul cu bicicleta, pe care insistă foarte mult să o luăm cu noi, iar apoi îmi zice mie să i-o car, că el a obosit.  Pe Ilincuţa o luăm cu căruciorul că încă e mică.  Ah, tare: ieri când am plecat în parc,  eram cu bebe în braţe, cu Dragoş de mânuţă, sacul în spate şi la maşină am descoperit că rămăseseră cheile la Mami, care întârzia, în minte mea zicând că fiind cu Feli şi vorbind cu nişte vecini care erau pe scară nu şi-a dat seama că noi nu putem intra în maşină. Bineînţeles că mi-a crescut temperatura la muştar şi am sunat-o. M-am linştit rapid când mi-a spus că ea se chinuie cu Feli şi cu căruţul, pe care eu l-am uitat. Detalii… E greu să plimbi totuşi copilaşul cu căruciorul dacă nu-l iei cu tine, asta este adevărat…

Cum ziceam, Feli nu face pipi aşa oricum, îi trebuie oliţă în parc, un giuvaier nestemat de cărat la plimbare de altfel. Mai frumos a fost azi, când cu graţie şi blugi la modă şi-a dat drumul pe ea vârtos, în delirul lui Mami care fuma cred, că scotea un fel de fum pe nări când am terminat eu alergarea. Ceva de strigau copilaşii din jur: uite tati, locomotivaaaa! Aşa, şi da frate, am făcut două ture din alea de pistă de alergare. Se aplecau coniferele din jur să vadă şi-şi dădeau culoarele coate în urma mea. Am văzut că veniseră ăia de la pază şi puneau jaloane să nu mai calce cineva pe urmele mele, probabil că de mâine vor face expoziţie cu mişcări de mase populare venite să vadă locul pe unde am alergat eu.

Ce să mai, un weekend minunat acasă, şi încă mai este, şi nici nu vreau să mă gândesc că luni plec iar din ţară pentru toată săptămâna, uuuueeeeee. Dar stai, că tot predicam eu despre puterea prezentului, dacă mă gândesc mai bine, mai am şi azi, şi mâine şi abia luuuuni plec. Hehe, mă simt deja mai bine. Album parţial foto, parţial color cu plimbăricile mai jos. Taaa-daaam!

Share: