Ne-am propus acum ceva vreme să mai revenim la chestiile alea mărunte care aduc atâta fericire micuților, așa că astăzi am mai bifat două dintre ele: zoo Băneasa și plimbare cu metroul. Aș putea spune că plimbarea cu metroul a fost chiar mai interesantă, cel puțin pentru Dragoș, asta și poate datorită faptului că la zoo am mai fost și la Ploiești (Bucov) de mai multe ori. Aseară i-am spus înainte de culcare că vom merge cu metroul, s-a bucurat foarte tare, și era foarte preocupat de cum vom intra noi în pământ să găsim metroul. Mai apoi și-a dat seama bucuros: ahaa, daa, intrăm prin canalizare. (more…)
Category: Ilinca
-
Noi mici, ea mare
Eeeeh, şi ne-am întors de la mare, o vacanţă frumoasă, plină, şaaaapte nopţi şi ooopt zile, ca-n poveşti. Poveşti cu copii, nu pentru copii. Piticii au fost foarte cuminţi pe drum, înspăimântător de cuminţi aş putea zice. Şi-au revenit brusc acolo, când după fiecare masă venea echipa hotelului, SMURD de zugravi, să văruiască în urma noastră. Ca în ultimii trei ani, am mers pe Giurgiu-Russe-Varna, un drum foarte liber şi bun aş zice eu, făcut în şase ore de la ieşirea din Ploieşti până în camera de hotel, cazaţi. Ah, Obzor, Sol Luna Bay, puţin mai jos (sud) de Varna. (more…)
-
Trio Fericire
A început vacanţa maaaree, asta pentru Drăgoşel, că piticele sunt în vacanţă continuă, Mami le rezistă, iar eu mai am puţin până la concediu, care din păcate nu va fi la fel de lung ca vacanţa copiilor. Astăzi Drăgoşelul a plecat în tabără la Maia, iar mâine Mami şi Tati evadează la naşi, pe care nu i-am mai văzut de o grămadă de vreme, s-au şi mutat între timp.
Revenind la titlu, trio fericire în sufragerie pe canapea:
Şi iar sunt şocat cât de repede trece timpul şi cât de bine este să treacă aşa frumos şi cu folos, pe lângă nişte pitici enrgici, veseli şi sănătoşi. Minunat! Parcă poţi să-ţi permiţi să uiţi de tine şi de anii care se scurg încet prin clepsidra enervantă a vieţii.
-
Mica vorbăreaţă
M-am întors azi din Macedonia, puţin obosit, dar fericit să fiu din nou acasă. Fericirea şi mai mare, acum în pat lângă Ilincuţa piticuţa, care s-a trezit şi ţopăie gălăgioasă zicând tattaaa. Iuuhuuuu! Mami zice că în cazul ăsta următorul va fi băiat. Probabil următorul căteluş, sau pinguin, că doar nu copil, nu?
Am înregistrat-o, dar bineînţeles că n-a mai avut aceeaşi dicţie.
Filmuleţul: Tata-Ilinca
-
Prima dată la cumpărături
Planul era să mergem la Real, unde Dragoș se joacă la biluțe (locul de joacă), iar noi (Mami, Feli, Ilincuța și cu mine) să intrăm la cumpărături, doar că locul de joacă era închis când am ajuns, așa că am intrat cu toții: Mami cu Ilincuța în căruciorul ei, iar eu cu căruciorul de cumpărături cu Dragoș și Felicia în el. La scurt timp Dragoș a trebuit să se dea jos ca să facă loc pentru cumpărături și ne-a mai ajutat și împingând coșul.
Părea greu de crezut, dar a fost foarte bine.
-
Ilincuţa 4×4
Da, deja pitica noastră a luat-o off-road, cu tracţiune 4×4 şi încet, încet urmează să obţină acoperire prin toată casa. Ce să mai, creşte, frate, creşte…
Din arhiva familiei: Ilinca 4×4
-
Prima excursie completă
Am mers cu toți trei piticii pentru prima dată în excursie. La munte. Locația frumoasă, compania la fel, așa că am avut parte de un weekend foarte plăcut, la aer curat, cu micuții fericiți de jucat în aer liber. Ilincuța cred că n-a stat niciodată atâta timp afară.
A fost și o pregătire pentru vară, când vrem să mergem cu toți trei la mare, foarte probabil la bulgari. Ca de obicei, eu m-am distrat cu căratul, sport național patriarhal, care a durat cel puțin o oră, că deh, parcarea de la bloc nu mai e la scară ca înainte, iar fără patru/cinci drumuri la mașină eu nu pot să savurez momentul…Ăsta este unul din motivele pentru care vreau să ne mutăm la casă la un moment dat. Să parchez și eu mașina și să fac zece metri până în sufragerie. Și până atunci o să crească și copiii și-i pun pe ei să care cumpărăturile și bagajele, așa că am rezolvat-o. Până atunci mă distrez eu. Vine și Drăgoșel cu mine și avantajul este că trebuie să am grijă când traversăm strada, că mai trec mașini, dar se face el mare.
N-au plâns prea mult. Adică nu cred că au plâns toți de-o dată, doar pe rând, în diverse feluri. O să fie destul de complicat cu un drum de șapte ore până la mare, dar asta este, o jumătate de zi o să ne țiuiască urechile și apoi ne revenim.
Ca bagaje mi-am dat seama că nu e chiar așa grav, pentru că vom sta probabil vreo șapte nopți, deci vom lua în principal mai multe hăinuțe, că vom avea mâncarea asigurată, deci asta n-ar trebui să fie o problemă. Dar ăsta va fi episodul doi, momentan ne-am bucurat de episodul unu.
Mostre de fericire:
Tocmai ce-am realizat că buhăita mică, fiind în cărucior majoritatea timpului n-am tras-o în poze, ceea ce peste ani probabil îmi va fi reproșat într-o formă sau alta, dar cum am numit-o buhăită e și normal să îmi reproșeze…
-
Trenuleţul Trîmbiţaşuuuu
UuuuUuuUUuuuUU, trenuleţul Trîmbiţaşuuuu. Mami e artista de încadrare, eu am făcut doar poza.
Acum Mami şi cu Drăgoşelul fac un tortuleţ pentru Tati, că mâine sărbătorim partea păcătoasă din Sfântul Constantin a lui Tati. Feliciuca şi Ilincuţa dorm. Ce bine e acasă.
-
Hopa Ţupa
Chiar dacă vremea nu a ţinut cu noi astăzi şi a început să plouă când vroiam să ieşim afară cu toţi piticii la plimbare, a ieşit soarele în dormitor, unde Ilincuţa piticuţa s-a ridicat pentru prima oară, singurică, în picioruşe în pătuţul ei. Suntem la faza în care se ridică şi apoi nu mai ştie cum să se lase înapoi jos şi începe să plângă, cerând ajutor în bebeleasca uueeeeee.
