Pe de o parte mă gândesc că jurnalul meu de tată este ceea ce deja am trecut pe lista de dorinţe, unde am scris că îmi doresc să scriu o carte. Poate că asta va fi cartea mea, scrisă încet, câte puţin, câte puţin, cum spune mami când bea Dragoş sucul din căniţă. Mi-aş dori să fie totuşi şi puţină interacţiune, pentru că, aşa cum am mai spus, mi-e greu să cred că voi avea eu numai sfaturi demne de urmat de alţi tătici, deci mă aştept de la tine să mă contrazici, completezi sau critici, după cum simţi.

În principal vreau să fie un loc în care să discutăm ca între tătici, dar, ca şi în viaţa de zi cu zi, nu avem cum să ne descurcăm fără mămici, care sunt şi ele binevenite să îşi exprime părerile, aşa că vom vedea cum evoluează. Mi-ar place să fie un loc pentru potenţiali sau viitori tătici (naşu Dragoş, cumnatul Cristi, Bogdan lista e luungă), care sper să se poată oarecum inspira, dar mai ales pentru actuali tătici (Vali, Adi, Lucian, Cătă şi iar o listă luungă). Pentru viitor, mi-aş dori ca, în plus faţă de părerile şi întâmplările mele, să am ocazia să iau şi nişte interviuri, chiar dacă nu am făcut asta niciodată până acum. Nu te gândi la interviuri cu vreo celebritate în sensul monden al cuvântului, nu. Mai degrabă, celebritate în sensul jurnalului ăstuia, înseamnă să fi tată, părinte, pentru că asta te va face cu siguranţă o “vedetă”, bună sau rea, cel puţin pentru copilul sau copiii tăi.

Vreau să mai fac două pagini separate: una Dă-te mare că ai cu ce şi una Întrebare de tătic. Prima ar fi pentru poze cu pitici, de la etapa înaintea erei lor, adică pe ecograf, până la era lor, adică năzbâtiologic. A doua pagină aş vrea să fie un loc în care să ne punem şi răspundem la întrebări. Probabil pentru a doua ar fi mai potrivit un forum, dar asta mai târziu, dacă şi când va fi cazul.

Cam aşa aş vrea să plec la drum şi vedem ce o să iasă. Îmi urez succes 🙂

NB*: ăsta este singurul lucru bun dintr-o plecare la Praga care a însemnat culcat la 12 noaptea în gângureli repetate şi trezit la 4 dimineaţa înainte să sune ceasul, probabil de stres.

*NB, adică notă pentru bătrâneţe, ca să meargă mai uşor când voi da un sărci pe site peste vreo treijdă ani hehe

Capitol: Înainte de naştere  Cuvinte cheie:
Poţi lăsa un comentariu, sau trackback de pe blogul tău.

Jurnal de tată

6 Comentarii
  1. Maxi says:

    E un proiect interesant . Succes.

  2. Tata says:

    Maxi, foarte mulţumesc.

  3. Titia says:

    Iti doresc succesuri nebanuite. Ai avut o idee foarte tare. Pana acum ne-am distrat maxim si eu si “Titi”, care a zis ca spera sa-i fie de folos experienta ta de tatic.

  4. Tata says:

    Sărnaaaa

  5. […] de la început am vrut să am aici, în colțul meu de rețea și o părticică unde să pot scrie despre alți […]

  6. […] uite aşa am ajuns la al o 100-lea articol din jurnal, şi am scris primul articol, sau mai precis prefaţa, acum fix doi ani.  Drăgolşelul face patru ani peste câteva zile, Felicia va face tot atunci un […]

Lasă un comentariu