La mulţiiii aniiiiii Draaagooooş-Miiihaaaai. Astăzi face piticul nostru doi ani. Întregi. Ce bătrân sunt. Am realizat dimineaţa asta ca şi vârsta devine relativă, adică nu mai trebuie să zic că am 32 de ani ar trebui să fie cam aşa:
Cineva mă întreabă: – Câţi ani ai?
Eu: Unul de doi ani şi unul de zece săptămâni.
Oricum, înainte de Dragoş, nu am conştientizat trecerea timpului atât de mult. Acum este imposibil să nu realizezi cât creşte şi cum trece timpul. Parcă este bine, că dacă realizez cum trece timpul, pot să mă concentrez mai bine pe lucrurile importante. Azi de exemplu, pe ziua lui.
Vom avea în vizită mai mulţi pitici, vreo zece, şi cu ceva părinţi cu ei, şi noi avem ditamai două camere. Haos cu semnificaţie de veselie-bucurie-fericire.
La mulţi ani piticule şi să-mi alegi un azil frumos la bătrâneţe 🙂
