Trei ani, trei zile

Ehh, face băiatul 3 ani, ce mai zboară vremea. Dacă nu mă grăbesc cu scrisul, în jumătate de oră, va fi azi ziua lui, nu mâine cum trebuie să scriu acum. Pentru aniversarea de anul ăsta, ne-am gândit (mai mult Ralucuța decât mine), să facem ceva ca în povești, o petrecere de trei zile. Frumos, dar un precedent periculos, ținând cont de faptul că eu sunt în mod normal petrecărețui, așa că de acum înainte am drum liber hihihi. Astăzi (11.03.2011 la momentul când scriu cuvintele astea) am început sezonul de petreceri. Planul a fost simplu și totuși complex:

  1. Ziua 1 – petrecere cu prietenii lui Dragoș (copii de vârstă relativ apropiată cu care se cunoaște, s-au mai jucat împreună, dar nu sunt colegi);
  2. Ziua 2 – petrecere babalâci (adică noi 🙂 bunicii, maia, Titia, Amalia, Bogdan și bineînțeles nașii);
  3. Ziua 3 – petrecere colegi, la grădi.

Suntem în plan, ziua 1 s-a încheiat și a fost o reușită aș spune eu, chiar mi-a plăcut. Combinația reușită fiind loc de joacă pentru copii + zero alcool părinți = 100% focus pe pitici. Asta era și ideea nu?

N-au fost decât două ore, sau mai bine zis aproape trei, dar foarte intense. O bună parte a timpului am petrecut-o pozând sau filmând piticii și trebuie să spun, din nou, că am toată stima pentru persoanele care au grijă de mai mulți copii simultan, fie ele la grădiniță, la locuri de joacă, sau mai ales părinți inconștienți curajoși cu x copii, unde x are o valoare mai mare de… nici nu știu ce să zic.

Ralucuța îmi șoptește că exact acum trei ani ne cam tremurau gladiolele, că tocmai ce i se rupsese apa. Mamă ce tare a fost. Dar dacă stau să mă gândesc bine, la Felicia a fost chiar mai de olimpiadă. Să revenim la ziua de azi. Este minunat să vezi atâta fericire inocentă pe metru pătrat. Îți dă, nu știu de ce pana mea vorbesc la persoana doua, că evident e vorba de mine, deci, îmi dă sentimentul clar, că banii au totuși o valoare, sau mai bine zis, există lucruri pe care le poți face care chiar merită. Da, este adevărat că suma în sine, pentru două ore poate însemna cu generozitate un weekend la munte cu familia, cu masaje și la călcâie și jacuzzi până te scofâlcești, daaar, merită. Clar merită! Cu tălpile puțin umflate și capul zăngănind încă de amețeală, sper să fiu în stare să pun niște poze mai puțin neclare.

La mulți ani Drăgoșel, te iubim mult puișorule.

Evident că până am pus eu pozele am trecut de miezul nopți, deci mâinele de mai sus e azi. La mulți ani Drăgoșel!

Comments

One response to “Trei ani, trei zile”

  1. […] Trei ani, trei zile […]

Leave a Reply