A venit și vremea ca micuța noastră Ilinca să meargă la creșă. Motivele pentru care am dus-o de săptămâna asta sunt mai multe:

  • să fie în aceeași grupă cu Feli până în septembrie;
  • să fie la aceeași educatoare/asistentă pe care o cunoaștem, de care ne lace și la care a fost și Dragoș;
  • să mai ușurăm și programul lui Buni care era în fiecare zi prezentă pe metereze;
  • să fie mai ușor, deoarece la începutul anului, la grupele mici, majoritatea piticilor plâng de mama focului, și chiar dacă alți n-ar plânge în mod normal, se bagă și ei în echipă și e o jale acolo frate de te gândești cum pot rezista femeile alea care stau toată ziua cu ei.

Totul a mers bine, chiar foarte bine. A plâns foarte puțin, poate chiar irelevant de puțin și s-a adaptat foarte repede. Pe Feli am pregătit-o dinainte, spunându-i că ea este surioara mai mare și că trebuie să aibe grijă de Ilincuța, că ea e mai mică și nu știe cum stă treaba la grădi. Pregătirea a fost ok, dar surpiza noastră a fost destul de mare, am zis surpriza ca să nu zic emoția, când am aflat că, deși de obicei Feli se joacă la grădi cu toți copiii, în prima zi nu s-a mișcat de lângă Ilincuța. Nici măcar când a venit mâncarea nu s-a așezat la masă, cu toate că ea este o mare pofticioasă, iar când au pus-o doamnele, ea a început să plângă că nu vroia, pentru că ea trebuia să stea lângă Ilincuța, care nu vroia să mânânce. Emoționant, mai ales că noi știm cum prin casă își cam împart căpăcele după ceafă, iar Ilinca o capsează pe Feli destul de serios cu dințișorii ei de lapte ascuțiți. Oricum, frumos, foarte frumos. În zilele următoare i-am spus și noi că nu trebuie să stea doar lângă Ilincuța, că au grijă de ea doamnele de la grădi și că se poate și ea juca împreună cu colegii ei și poate mânca la ora de masă. A înțeles și acum totul este ok. Ilincuța nu mai pânge deloc când o ducem și-a făcut grupul ei de prieteni-pitici și se joacă și mânâncă foarte frumos, iar doamnele de acolo le laudă pe amândouă. Deh, chiar dacă n-o fi chiar totul adevărat,  ca părinți, tooot ne simțim bine.

Și înregistrarea video de la ora 7.30 AM la plecare (8 Aprilie 2013), când Drăgoșel a vrut un plasture pentru degețel, iar Felicia, bineînțeles că a avut și ea nevoie…

Share: