Tag: Sanador

  • Pe locuri, fiti gata…

    Am ajuns cu bine la Sanador, Ralucuta e cazata, acum intra la verificari tehnice si astept vesti. 

    Ca sa fie chiar deosebit, astazi (parerea ei), sau maine (parerea mea), facem 15 ani de cand ne-am cunoscut si Ralucutza imi face un cadou special, al patrulea copilas 🙂

    Dar asta in episodul urmator.

       
        
     

  • Costuri naștere Sanador

    Am primit mai multe întrebări astăzi în legătură cu costurile nașterii la Sanador. O să las cifrele să vorbească, doar cu câteva precizări:

    1. e bine să faci contract dinainte, să fixezi prețul, altfel poți avea surprize. Avansul implicat este undeva pe la 10%, dar poți da și mai mult. În funcție de timpul între momenul semnării contractului și cel al nașterii, s-ar putea să-ți fie util să dai mai mult la început, dacă ai posibilitatea. Va fi mai ușor mai târziu 🙂 Asta dacă nu ești fan depozite bancare sau bani la ciorap;
    2. există o reducere/compensare din partea Casei de asigurări, la momentul de față în valoare de 4000RON. Nu cred că are neapărat legătură cu contractul, dar s-ar putea să fie ceva. Pentru a beneficia de ea îți trebuie o trimitere de la medicul de familie (care expiră în 30 zile, deci ai grijă) și adeverință de salariat;
    3. nu-ți lua multe lucruri cu tine, că oricum nu le vei folosi. Primești halat, papuci, periuță, pastă de dinți, prosoape, tampoane etc.;
    4. în principal, ca tată, când pleci trebuie să ai cu tine mama și kitul de recoltare a celulelor stem, un subiect ce merită să-l studiezi. După ce te documentezi și o să ți se pară scump, gândește-te cât dai pe casco la fierătania de mașină;
    5. drumul la maternitate poate fi o problemă, de exemplu noi mergând din Ploiești la București, puteam să avem surpriza să facem și vreo două ore până în Victoriei, dar am avut noroc, treaba întâmplându-se noaptea. Oricum, ar trebui să fie timp suficient, de la fisurarea membranelor (pentru tați rupt apa)/începerea contracțiilor (chestii care nu sunt simultane) și până la naștere durează ceva vreme. Nu te stresa că uiți ceva. Sigur uiți și te mai întorci acasă;
    6. e bine să știi chestii legate de timp: când s-a rupt apa, când au început contracțiile, la ce frecvență sunt etc.;
    7. probabil că nu va fi prima vizită la Sanador, că vei merge și pentru consultațiile preliminare, dar, cum vei sta mai multe zile acolo, mai ales dacă mai și pleci și te întorci, în condițiile în care ai trei nivele subterane de parcare, asigură-te că de fiecare dată reții nivelul și numărul locului de parcare, altfel, o faci p-aia cu telecomanda de la mașină în mână și încercat să vezi pe unde face piu-piu. Vezi că semnalul bate destul de bine și se aude și de la un nivel la altul și poți da vreo două ture până te prinzi. Mi-a zis mie un prieten :))
    8. dacă tot te întorci acasă că ai uitat ceva, ia și landoul sau scoica sau cum îi zici, nu de alta, dar îți trebuie și ceva ambalaj pentru transport. Hăinuțe mi-e greu să cred că uită mami să ia. Pe durata șederii au ei hăinuțe, îți trebuie doar când pleci. Dacă ai nași ca ai noștri, nici măcar nu-ți trebuie, că vin iei cu o târnă plină 🙂
    9. poți plăti combinat numerar + card, oricum, doar bani să le dai;
    10. nu te baza pe conexiunea lor wireless, chiar m-a enervat. Tipul de la IT a fost și el genial. I-am dat laptopul, e adevărat cu Linux, și m-a întrebat de unde poate deschide o consolă. după care mi-a spus că e o problemă cu echipamentele că nu sunt ale lor, sunt de la Orange și că se rezolvă mâine. A doua zi s-a rezolvat, în sensul că am putut să mă conectez, dar level doi a venit cu întreruperi de conexiune chiar și la câteva secunde, de-ți vine să arunci laptopul pe geam. Noroc că ITul de la noi e în top, și a doua zi am primit un modem USB Vodafone, parfum;
    11. dosarul de analize. Nu-l uitați p-ăsta, că toată lumea vrea să vadă chestii p-acolo.

    Hai că m-am cam luat cu vorba și am uitat de subiectul principal. Să știi că noi am plătit atât pentru că bebe a avut probleme și am stat mai mult în maternitate. Am, adică și mami și eu, că așa am vrut.

    La întrebarea dacă aș mai face același lucru dacă ar fi să reluăm evenimentul, răspunsul este DA. Pentru că și bebe, dar mai ales și mami merită așa ceva. Păcat că astfel de condiții care de altfel ar trebui să fie normale, la noi încă sunt atât de scumpe și nu pot fi accesibile mai multor părinți.

    Și acum nota de plată:

  • Acasăăă

    Cu ajutorul Domnului, al perfuziilor și altele am plecat acasă. Asta e rezerva/camera/celula în care am petrecut ultimele zile.

    20111101-172522.jpg
    Aici este bebe după împachetarea făcută de una din asistente.

    20111101-172739.jpg

    Mami nerăbdătoare stă la primire.

    20111101-172834.jpg

    Predarea efectuată.

    20111101-174348.jpg

    Piticania devine reticentă la poze.

    20111101-172953.jpg

    Îpachetare nivel 2 pentru exterior. Nașa, hăinuța o cam strânge 😉

    20111101-173132.jpg

    Acasă bebe vine cu jucării pentru Dragoș și Felicia să se pună pe bune cu ei. Toată lumea e fericită.

    20111101-173317.jpg

    După ce ne mai relaxăm și noi, o să vin cu câteva detalii organizatorice pentru cei interesați, eventual o copie după facturi, că e ceva distracție la mijloc…

  • Din spa

    Știu că am zis că este interzis să faci poze la neonatologie, dar pacienții cu viză de flotant ca noi, care practic locuiesc aici, au alte drepturi 😉

    Gacica este la solar, în spatele paravanelor, mufată în versiunea 2.0 cu cocktail de albumină administrat intravenos.

    Urmatoarea șansă de a pleca acasă o vom avea marți, dacă treaba merge bine. Adică dacă începe să meargă bine, că până acum a mers cam prost.

    Asa, și să nu uităm poza:

    20111030-214442.jpg

  • Cu toții

    O zi cu soare.

    Nu mai știu cum a fost afară, dar înăuntru azi a fost soare. După o plimbare București-Ploiești-București-Ploiești-București, combinată cu puțin mai puțin de șase ore de somn, mă declar plăcut obosit, în sensul de fericit obosit. După atâtea zile de nori și umbre am avut parte de două luminițe mici dar mari și una mare reaprinsă. Drăgoșelu și Feli au venit să le vadă pe mami și pe bebe. Mai eram și eu cu Buni, dar mai pe fundal.

    20111028-223048.jpg

    20111028-223101.jpg

    20111028-223208.jpg

    20111028-223219.jpg

  • Și stăm și stăm

    Cine și-ar fi imaginat că o să ne prindă joi în maternitate? Deja îmi vine să-i zic spital, cu toate că am insistat de fiecare dată la Ralucuța să-i spună maternitate, nu spital.

    Acum, gândindu-mă mai bine, la câte probleme am avut cu sarcina și cât de “bine” a mers cu nașterea, trebuia să mai fie ceva. Ideea este că trebuie să se termine problemele astea și să revenim la o viață normală, cu țipete și plânsete, nu cu stat în pat în liniște și cu mâncare sănătoasă fără niciun gust.

    Ralucuța rezistă eroic, cu toate că dorul de teroriștii ăia mici de acasă o cam dărâmă din când în când. Eu mai plec la Ploiești în fiecare zi să mai aranjez câte ceva la apartamentul nou, să mai cumpăr câte un lucru și probabil îmi trece timpul mai ușor.

    Ciudat totuși, totul e nou, frumos, serviciile ireproșabile, dar noi vrem acasă frate că ne-am să-tu-rat. Ah, mâncarea. Păi să-mi fie mie dor de cantina de la servici? I-am spus tipei care a venit să ia feedback-ul in legătură cu mâncarea așa: i-aș da mâncarea asta mamei bucătarului, că după câteva mese sigur i-o pune-n cap și-i zice că a făcut școală de pomană. Nu mai zic de ciorba vegetariană cu carne de vită, care ne-a pus capac.

    Deci, răbdare ne trebuie, noroc că avem bani, că sigur când ne dă nota de plată revin la mama bucătarului cu gănduri obstetrico-ginecologice.

    Și florile încep să se ofilească deja…

    Doar drumul către bebe și vizitele ei în rezervă la papa fac zilele mai frumoase. Și gropițele din obrăjor.

    Gagica în schimb se simte bine, stă toată ziua la solar, doarme, mânâncă și face atmosferă cu scutecel-brăduleț-odorizant-puturos.

    N-avem voie cu poze din secție, dar nici ei n-au voie să servească mâncarea aia așa că…

    20111027-170746.jpg

  • În sală

    Probabil ultimul articol înainte de naștere, Ralucuța este acum în sală. Nici de data asta n-am vrut să fiu de față, că tot sunt de părere că Doctorița trebuie să se concentreze pe nașterea în sine, nu pe resuscitatul meu din vreun leșin.

    Mai mult decât atât, nici nu discriminez, că nu vreau peste ani să tică la mine n-ai venit la naștere, dar la sor’mea te-ai dus

    Mai e puțin, hai că mai e puțin. Cam la asta mă uit de ceva vreme, adică la tavan, chiar dacă televizorul e pornit.

    20111023-110148.jpg

  • În direct

    Live de la locul faptei

    20111023-045404.jpg

    20111023-045413.jpg

    Va urma.