Maia ne poveștește cum a fost vacanța de vară 2015, în care piticii au fost pe rând cam o săptămână să stea la ea…
Nepotii mei DRAGOS, FELICIA si ILINCA abia asteptau sa ma vindec dupa operatia suferita la sfarsitul lui mai, pentru a veni la mine pe rand in vacanta.
Primul a fost DRAGOSEL, care era in stare sa vina direct de la mare, dar a mers pana acasa sa-si pregateasca bagajelul. Era imbracat sportiv si cu o palarie (de la mare) si cu rucsacul in spate. Cum a plecat tati mi-a spus:
-Maia eu am sapte ani si fac ce vreau la tine, doar sunt primul nepot al tau!
Si chiar asa a fost:
- In primul rand nici nu s-a pus problema sa doarma dupamasa;
- In fiecare zi a facut baie minim de 2 ori;
- Ne jucam remy sau septica de cate ori vroia el;
- Ne duceam in parc de doua ori pe zi si de fiecare data ne opream sa cumparam ori o casuta (cu bombonele), ori inghetata;
- Manca numai in camera la birou si cand am intrebat daca mami ii da voie sa faca asa ceva mi-a raspuns:
-Maia, e una la tine si alta e la mami!
Adevarul este ca eu am gresit aici cu el pentru ca atunci cand a venit prima data la mine i-am dat voie sa manance micul dejun la birou, dupa care m-a convins sa manance numai in camera). A fost invatare de minte, asa ca fetele au fost cuminti si mancam impreuna la masa din bucatarie.
Dragos acum este deja mare (7 ani și jumătate), foarte rar s-a jucat cu masinutele. S-a jucat la calculator (el stie mult mai mult la calculator decat mine). Cand jucam carti sau remy totul era in ordine cand castiga, iar daca pierdea nu mai juca, si ii placea sa triseze.
Bucuria mare a fost cand ne-am dus la Mc Donald’s. Luam un meniu si un suc, manca totul cu pofta si eu l-am intrebat:
Iti place???
si el mia raspuns:
-Da, este foarte bun dar nu-i sanatos!!
Dupa ce termina ne duceam la fintana arteziana unde ii placea la nebunie si se ude pana la piele, noroc ca era cald. Ce m-a distrat era faptul ca in drum spre casa ma intreba
-Ce mancam diseara???
dar era deja aproape 20:30…
O alta mare placere a lui Dragosel era sa facem pizza, se implica total in procesul de fabricatie, el framinta coca, el o intindea, apoi eu definitivam, manca si cu multa placere si la fel de mult ii placeau pastele cu carne si sos de rosii.
DRAGOSEL este un copil inteligent, creativ, vesel si bine educat. Si-a facut prieteni la parc. Seara aveam program de ras, cand el lua o foaie si scria litere la intamplare si eu trebuia sa citesc cu intonatie si sofisticat (așa zice el) si ne distram bine. Au trecut foarte repede cele 6 zile iar cind a plecat in sufletul meu a ramas un gol pana la venirea FELICIEI.
Atit pe Felicia cit si pe Ilinca le-am luat de acasa cu taxiul si au fost foarte incantate. Fiind fetite si mai mici decit Dragos, au avut cam aceleasi preocupari si program.
In primul rind au servit mesele cu mine la bucatarie si nu au cerut sa facem pizza. In fiecare zi ne duceam minim o data in parc. In drum ne opream la magazin unde Felicica vroia o casuta cu bombonele si inghetata, iar Ilincuta gogosica si o biluta/mingiuta. In parc plecam echipati cu trusa cu galetusa, lopetica etc si creta. Feliciei ii placea sa faca mincare: se aseza in pietricele langa banca pe care stateam si facea fel de fel de preparate, de exemplu faceam ciorba, puneam o ceapa (ea punea in galetusa o lopatica de pitricele, apoi pt fiecare ingredient alte lopatele cu pietricele).
Ilincuta se plictisea repede de orice activitate: leagan, topogan, invartitoare, desene pe asfalt, etc.
Fetele au facut baie cam odata pe zi, dar stateau 30-40 minute ca se jucau. Am fost si cu ele la Mc Donald’s, urmat de joaca la fantana arteziana unde se jucau pana se udau bine, apoi plecam acasa cu troleul.
Felicica a fost linistita, dar Ilincuta seara mai bazaia putin ca e dor (de mami, de tati ori de Dragos si Felicia) si o linisteam zicand ca dimineata o duc acasa, dar cand se trezea imi spunea:
-Maia am glumit, nu vreau acasa, vreau la parc.
In concuzie vreau sa spun ca mi-a facut mare-mare bucurie prezenta nepoteilor mei la mine si am fost ffff mandra ca sunt bunica a celor trei minuni!!! Iar cand a plecat Ilincuta, ea fiind ultima, mi s-a lasat un gol imens in suflet stiind ca pana la anul nu ma mai pot bucura de ei.
Iar acum stiind ca va mutati la Pitesti si am sa ramin singura cuc, ma apuca cite odata o deznadejde de nedescris. Dar asta-i viata, important este ca voi sa fiti bine!!!!!!!!!!!!
Cu toata dragostea,
Maia
