Încet-încet trecem de la versiunea 1.0 la 2.0 în ceea ce-o priveşte pe Ilincuţa, nu doar că merge pe doi anişori, ci şi pentru că face o grămadă de giumbuşlucuri mai evoluate şi continuă să ne mire cu toate lucrurile pe care le înţelege şi le face. Fiind mezina familiei, iar noi devenind melancolici cu privire la bebeluşii care au crescut (şi să nu te prind că zici ceva de al patrulea în comentarii), primeşte mai multă atenţie cred, în sensul că o privim mai mult, ne bucură mai uşor, mai pur, nu ştiu cum să exprim chestia asta. Oricum, ideea era să mergem pe latura haioasă, nu profundă a privilegiului de a fi părinte, deci să revenim la licuriciul nostru mic şi la noul stil de pitit prin casă, trecut acum la intratul în dulap, după ce scoate tacticos şi fără vreo ordine toate hăinuţele de prin sertarele lui Mami. Remarcăm bineînţeles ordinea de pe rafturile de mai sus, ale lui Tati, evident. Şi nu, n-are legătură cu faptul că le dă Ilincuţa pe jos, este doar o altă formă de descriere a conceptului Yin şi Yang, ordine-dezordine 🙂
Deci:
– Cucuuu, baaaau!
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.