Un pitic atât de mic, făcea baie-ntr-un ibric

De fapt nu un pitic, nici doi pitici, ci trei pitici și nu un ibric, nici două ibrice, ci o cădiță. Scriam acum ceva vreme despre cea mai cratiță oală, sau cea mai oală cratiță, iar acum a venit vremea să ne luăm rămas bun de la un alt obiect care a fost cu noi o perioadă lungă de timp, cădița piticilor. Uite așa îmbătrânim: o oală, o cădiță, și apoi ne chinuim să ne aducem aminte unde ne-am pus pastilele alea pe care trebuie să le luăm ca să nu mai uităm lucruri.

Îmi aduc aminte când am cumpărat-o, parcă a fost zilele trecute, dar de fapt s-a întâmplat acum vreo cinci ani, la magazinul Barza din București, care era p-atunci pe lângă Polivalentă. Tot de-acolo și tot atunci am cumpărat și pătuțul lui Drăgoșel și locul de joacă, toate încăpând într-un dolofanel de Ford Fusion, cu bancheta rabatată în spate. Cădița are și niște picioare de sprijin simpatice, pe care le-am folosit de multe ori când stăteam în partea cealaltă și făceam băițele în sufragerie. Îmi aduc aminte și de perioada cu Drăgoșel, primul pitic din ibric, dar mai mult de Feli, pentru că Mami era însărcinată cu Ilincuța și nu putea să o mai ridice, așa că eu eram spălăcelul șef în perioada aia. Ce bălăceală mai ieșea în mijlocul sufrageriei, hihihi. Acum a crescut și Ilincuța, iar cu covorașul antiaderent în cada mare, nu mai folosim cădița și în curând ne va părăsi, ieșind și ea la pensie să se odihnească, până la urmă a muncit destul.

Acum ca să fie și puțin util, dacă trebuie să te orientezi la o cădiță, poate vrei să iei în calcul și că:

• vrei să nu stai aplecat(ă) tot timpul, deci un suport o să-ți fie util;
• în interiorul cădiței, un sprijin pentru spatele lui bebe te ajută să ai mult mai ușor o mână liberă;
• un spațiu în spate unde să pui chestii s-ar putea să-ți fie de ajutor;
• un sistem de golire a cădiței cu un furtun de evacuare o să-ți facă viața mai ușoară, asta dacă nu ai de gând să te crăcănezi prin casă cu o cădiță plină cărată spre baie, ciocnindu-te de toate ușile și tocurile și lăsând dâre de apă pe covor, parchet și gresie. Zic doar așa, aaah, nuuuu, mie nu mi s-a întâmplat niciodată 😉

 Drăgoșel – Martie 2008

Felicia – Noiembrie 2010

Ilinca – Ianuarie 2012

PS: Nu te speria, e băița de după botez, cu lapte, miere și alte condimente. Deci da, am schimbat apa din băiță în cei patru ani 🙂

PS2: Și eu m-am mirat ce fețe de broscuțe buhăite aveau, dar n-am putut să scriu din prima, că vedea Mami hihihiiiiii