Viitor. 2035. Fi-miu îşi ia o maşină meserie. Fiind povestirea mea, şi-o cumpără singur. Zic maşină, poate o să fie avion, sau cu ce o să mai circule lumea la momentul respectiv. Ne sună seara să ne spună că a făcut achiziţia, mândru fiind. Eu şi cu mami râdem, chichotim, ştim ce urmează, pentru că dimineaţă vine să ne-o arate. Cina va fi una foarte copioasă cu tot felul de mâncăruri grele, chiar dacă la vârsta aia probabil că voi fi pe regimuri alimentare stricte. Aşa, deci, masă copioasă seara, târziu în noapte. (more…)