Ssssssssă știiii că nu e chiar așa de ușor ssssssssă vorbești fără să sssssâsâi ssssssssau sssssă muști din ceva atunci când nu ai dințișorii din față, iar bucuria de dimineață când găsssssești un bănuț lăsssat de Zâna Măssseluță trece desssstul de repede comparativ cu timpul de care ai nevoie ssssssă-ți creasssscă un alt dințișor.
Mai tare a fost de data asta că Mami s-a tot preocupat de câteva săptămâni cu dințișorul care se mișca, dar nu a reușit să-l scoată, asta până vineri seara, când m-am băgat și eu în vorbă cu schema aia de legi dințișorul cu ață de clanța de la ușă și apoi o închizi. Ei bine, nu mi-a ieșit, dar l-am scos tot eu trăgând mai tare de el, în ciuda lui Mami care a muncit cărămidă cu cărămidă atâtea săptămâni, rămânând cu neîncununarea eforturilor depuse 🙂
Acum, fie vorba între noi, vom avea destui dințișori care or să cadă, deci Zâna Măseluță o să ne cunoască destul de bine, iar Mami va avea mult mai multe ocazii de acest gen (să-l facă să se miște bine, ca să-l scoată Tati ușor..hehehe).
