Uite că se termină și anul ăsta, vorba aia, cele rele să se spele, cele bune să se adune. Prea multe de spălat n-ar fi, dar de adunat am adunat o grămadă de lucruri bune anul ăsta. Acum spre sfârșit, cu șansă și ajutor din partea unui șef înțelegător, am ajuns și eu la două dintre cele trei serbări ale piticilor noștri, care s-au desfășurat în aceeași zi. Inițial trebuiau să fie ambele în aceeași locație, la un cinematograf micuț din Ploiești, dar era prea ușor să rămână așa, deci, bineînțeles că una dintre serbări a fost mutată la un mall, dar tot micuț, tot din Ploiești 🙂 Nu înțelegeam eu de ce să facă cineva un mall acolo lângă calea ferată, dar uite că acum am aflat: ca să facă Drăgoșel acolo serbarea de Crăciun în 2013.

Locațiile cu plusuri și minusuri fiecare: aia de la cinematograf, frumosă, cu fotolii pe trepte cu vizibilitate bună spre scenă, căldură, curat; cea de la mall-uțul ăla a fost micuță, dar organizarea a plusat cu cameraman și sistem audio cu microfon ca să auzim și noi piticii care vorbeau încetișor de tot să nu sperie fulgii de zăpadă ce nici n-aveau de gând să cadă. Două lucruri au avut în comun ambele variante: părinții, dintre care cam mulți au demonstrat cât de rău este să te faci mare dar fără prea mult folos și micuții, îngerașii ăștia frumoși care ne aduc fericirea, zdrobind complet bivolimea unora dintre părinți care țineau cu tot dinadinsul să mânjească puritatea evenimentului cu comportamentul lor jegos de…moment! Vorbim totuși de niște momente frumoase, așadar să revin la subiect. Serbările de Crăciun, mai ales cu micuți de vârsta asta atât de fragedă, ne dau șansa să reînțelegem inocența completă a gândurilor de copil, lecție ce-am uitat-o cam de multă vreme și poate n-ar strica s-o mai reluăm din când în când, chiar dacă numai loc de inocență nu mai este în lumea asta matură. Avem atâtea de învățat de la copii încât de multe ori mă gândesc cum de noi suntem ăia mari și ei cei mici. Supărare, tristețe, plâns, râs, bucurie, veselie, fericire, toate la un loc, pe rând, simultan, în liniște sau cu gălăgie, pur și simplu prezent.

Uite și tu poze, cum să nu fiu fericit???

Versiunile video vor urma, de la Feli am eu, de la Dragoș sper să primim înregistrarea, iar de la Feli sper să facă Mami rost de ceva. Până atunci să auzim numai de bine și ține minte: fii copil!

Share: