Ce poate fi mai frumos decât un sfârșit de săptămână în familie? Îți zic eu, două, sau mai multe 🙂

Am venit vineri seara mai târziu înapoi la Ploiești, bucuros nevoie mare că sâmbătă dimineața urma să mă întorc, dar motivul de bucurie nu era drumul, ci faptul că am fost din nou cu Ralucuța și cu piticii, așa că am avut kilometraj, că vineri am plecat de la Pitești la Ploiești, sâmbătă de la Ploiești la Pitești, duminică de la Pitești la Ploiești și ghici ce urmează luni dimineața 🙂

Oricum, vreau să-ți spun că n-are nicio treabă efortul în sine când îl compari cu bucuria de a fi împreună cu cei dragi. Nici măcar behăielile de grup din mașină timp de două ore nu fac altceva decât să mă încarce cu energie, pentru că în timpul săptămânii aud seara fix nimic. Nici măcar voci, că am multă treabă și n-au loc.

Așadar, un sfârșit de săptămână frumos, presărat puțin și cu un inventar la fabrică duminică, dar doar așa de gust. Am fost sâmbătă la masă la un restaurant mic cu specific italienesc, foarte simpatic, doar că se fumează, îi zice L’angoletto. Ne-am plimbat seara prin parcul Trivale și duminică dimineața am fost la Curtea de Argeș, unde am vizitat Curtea Domnească și bineînțeles Mânăstirea, unde artisul din mine a imortalizat treaba pe Instagram cu binecunoscutul stil trîmbițaș 🙂

Ne-am întors azi (duminică) seara acasă, le-am făcut băițele piticilor și toți sunt la culcare, iar noi ne mai facem puțin de treabă p-aici până mergem la culcare, că ne așteptă o nouă săptămână.

Și uite așa continuăm amintirile din copilărie; copilăria lor. Dar și a noastră.

Share: