Artă în casă

Mai bine ziceam artă dusă cu sorcova. Treaba este că Drăgoșel a produs ceva bani cu sorcova anul ăsta, mai mult cu intonația decât cu cuvintele. Cu banii respectivi am zis să ne cumpărăm un apartament mai mare, dar cum nu vrem să ne mutăm acum, Felicia fiind încă prea mică să-și aleagă culoarea pianului pe care o să îl punem în baie, ne-am gândit să îi luăm o jucărie. Asta am și făcut, este o tăbliță de desenat. A mai avut el și înainte, dar asta este mai mare și speram noi să fie mai bună. Nu prea e cazul, că se duce desenul dacă ții tăblița în plan orizontal, dar oricum, Drăgoșelul a fost bucuros să primească încă o jucărie în plus la maldărul din sufragerie.

Până aici toate bune, doar că el nu prea apucă să se joace cu ea, deoarece mami, o artistă nedescoperită încă pe plan global, își etalează grațios mișcările precise care dau naștere unor adevărate capodopere. Am încercat și eu câte ceva, dar după lupul mare și rău care semăna mai mult cu o geamandură spartă și scufundată, am renunțat. Mami chiar exersează și literele, deci nu numai că face artă, dar se și specializează în ortografie. Mă rog, recunosc, ea poate scrie și cu mâna stângă, și chiar îi iese mai bine decât scriu eu cu dreapta.

Revenind, arta dusă cu sorcova s-a concretizat într-o operă efemeră pe care am arestat-o în eternitate cu aparatul foto. Nu vă spun cine a fost modelul, și nici nu mă pot uita insistent către el, că n-am nici o oglindă în apropiere.

Articolul ăsta este într-un fel meritul Alinei, care m-a motivat să scriu mai des, scriind despre jurnalul meu câteva cuvinte care mi-au făcut o surpriză foarte plăcută. Mulțumesc Alina!

PS: și mulțumesc mami pentru transpunerea în artă rubensiană a fizicului meu impunător de dansator de salsa.

Join the Conversation

8 Comments

  1. Da, într-adevăr este o operă demnă de a fi expusă în… în fine, nu-mi vine acum, dar unde vrei tu este absolut ok!
    Scrie, pentru că merită şi mă bucur că am dat de blog-ul tău 😉

  2. Mona, formularea nu mă avantajează foarte tare, că nu mi se pare singura problemă din desen treba cu sânii 🙂 Oricum, să-mi trăiască artistul, de fapt artista…

  3. Alina, păcat că a fost o operă cu durată de viață mică, foarte mică, până în două minute, că altfel siiiigur mergeam cu ea la o expoziție, sau o relocam într-un muzeu de artă. Câteodată uitându-mă la anumite lucrări din astea elevate mă gândesc că și fi-miu poate să le facă…Mulțumesc din nou pentru imbold.

  4. Costinel, nu pune si tu la suflet orice! Oricum cred ca Ralucuta e intr-o perioada cubista sau asa ceva…. Ea era mai talentata la muzica 🙂 si am inteles ca acum se pricepe bine la salsa.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *