Ehee, lucrurile încep cu mult dinainte, așa că o să încerc să pun ce îmi aduc aminte din prima experiență. continuare…
Arhiva deschisă la » March, 2010 «
Încă de la început am vrut să am aici, în colțul meu de rețea și o părticică unde să pot scrie despre alți tătici pe care-i cunosc. Nu știam mai nimic, adică practic chiar nimic, despre ce presupune un interviu, așa că, din curiozitate și mai mult din respect pentru cei intervievați, m-am documentat puțin asupra subiectului, ca să nu fiu total varză. Să fiu măcar salată de varză 🙂 Așaaa, și uite că am început seria inteviurilor cu tătici. De ce Adi? continuare…
Pe bună dreptate, zilele astea, Ralucuţa mi-a atras atenţia că nu mai sunt aşa de fascinat ca la prima sarcină. Într-un fel este normal, acum cam ştiu ce se întâmplă. Sau, de fapt spun o prostie, dar cel puţin am mai trecut prin asta şi nu mai este ceva nou. Asta în legătură cu fascinatul. Despre asta nu îmi fac probleme. Treaba reală vine la partea cu conştientizarea. continuare…
I-a dat-o taia cadou anul trecut. Atunci era prea mic ca să o folosească. Între timp a călărit-o în diverse moduri prin casă. I-a făcut și puțin tuning scoțându-i farul din față și niște fire. Sirena merge încă, din fericire, sau mai precis din păcate în spații închise, cum ar fi pe hol la noi în casă. Deci, astăzi am ieșit cu mami și cu el în parc să ne plimbăm, adică el, cu motocicleta. În sfârșit a folosit-o la parametrii, adică să nu mai dea din picioare ca Fred și Barney, a folosit pedala de accelerație. Iete-l pe motociclist: continuare…
Atâta are bebe, 11 săptămâni și o zi. Suntem la ecografie, mai precis verificarea tehnica, asa imi place mie sa ii spun. Am avut programare la 13:45 la ecograf si la 14:00 la ginecologie. La ecografie a mers conform planului, la consult, doar conform asteptarilor, adica a venit Dna Doctor cu 50 de min. intarziere. Oricum, e bine, am o zi libera, special pentru asta. Ah, o precizare: lipsesc diacriticele pentru ca scriu pe telefon. Sa traiasca ITul ca mi-a dat telefon cu tastatura slide completa, altfel faceam fundite la degete. continuare…
V-am zis că pe 12 Martie este ziua lui Dragoş şi a împlinit doi ani (2010). Ăsta bineînţeles că este un motiv serios de petrere, aşa că ne-am pus pe treabă. Îl las pe el să vă povestească cele întâmplate, cu vorbele lui, presupuse de mine şi ajutat de câteva instantanee surprinse pe firul evenimentelor. Aşadar, să-i dăm drumul:
-
- Mami a umflat baloanele. Cu pooopaaaa. Pooopaaa. (popa=pompa).
-
- A decorat frumos prin casă.
-
- A lipit frumos ornamente cu scoth-ul pe perete, ceea ce l-a făcut şi mai fericit pe tati.
-
- A pus desene şi pe uşi. Elefănţelul este tati cu urechi clăpăuge, iar hipopotămiţa este mami, pentru că… zâmbeşte la fel de frumos.
-
- Nu toţi ştiau numărul apartamentului dar le-am lăsat pe uşă un indiciu destul de clar. Cam cât uşa.
-
- Mami şi cu tati mi-au adus un tort frumos, cu căţeluşi. Eu nu ştiu să număr. Mi-au spus că sunt 101 dalmaţiei. Sunt fraieri. I-am lăsat să creadă că m-au păcălit.
-
- Mami m-a îmbrăcat. Sunt mic, ce pana mea!
-
- După faptă şi răsplată. Nu am bani, dar o îmbrăţişare face muult mai mult…
-
- Aici mă uit şmecher, că vreau să fac o prostioară. Nici nu se prinde nimeni.
-
- Probez urechile de iepuraş pe care le-am văzut la buiii. Ea m-a învăţat.
-
- Am prostit-o pe mami să-şi pună coif de petrecere. He.
-
- L-am prostit şi pe tati, ce crede el. Hehe.
-
- Facem câteva repetiţii la trompetă. Nu ne ia mult, că suntem trîmbiţaşi înnăscuţi.
-
- Au venit invitaţii. De la stânga la dreapta Lucian, eu, Alexia şi Denisa. Pe Roxana (mama Alexiei) şi Nicoleta (mama Denisei) nu le-am invitat eu, dar cred că le-au adus ele ca să nu facă prostii pe acasă.
-
- A început petrecereaaa
-
- Toată lumea, toată lumea sare-acum cu mineeee
-
- Dăm drumul şi la băutură, să se încingă treaba…
-
- Denisa nu mai plânge. Avem şampanie anti-lacrimi.
-
- Nu ştiu ce coifu’ meu, tati pune cam puţin în pahare. Da’ ia să-l vezi când bea el ce generozitate.
-
- A venit Sabinuţaaaa, uraaaa.
-
- Treaba se complică. Ne interesează pe toţi o jucărie. Aceeaşi.
-
- Mă pun serios pe treabă că nu mai ţine. Păi de ziua mea, la pahare d-alea îmi dă mie şampanie? Iete beau din sticlă. Na!
-
- Lucian e nervos. S-a terminat sticla de şampanie. Nooo problem. Tadaaa, mai e una.
-
- Denisa mânâncă delicat. E fetiţă. Mie îmi place să văruim după fiecare masă.
-
- Am dat deja băutură pe mine. E momentul să trecem la verificat ţâţe. Păi voi nu înţelegeţi că vreau concurs de tricouri ude?
-
- Sabinuţa încă n-a băut, nici măcar nu se clatină pe picoare. Eu până nu pic, nu mă las.
-
- Cam asta este, ne-am făcut muci. Lăsaţi-ne câteva momente, că se învârte totul.
-
- Cine plângea? Denisa? Nooooo. Porţie dublă de şampanie.
-
- Hopaa a venit mami cu tortul. Cred că s-a dus cu capul că arde ceva pe el. Puuuuf. Gata, am stins eu. Băi mami, eşti piromancă, ce-ai?
-
- Am mai scăpat şi eu cu fetele în dormitor cât vorbeau babelele astaaa mamele.
-
- Ne-am dat şi drumul la dans să mai iasă frate băutura aia.
-
- Lucian iar s-a supărat. Acu chiar nu mai e şampanie. Dar stai. Tadaaaa. Beeee-reeeee.
-
- Alexia face balet. Dansează. Aşa le-a prostit pe mame. Ea de fapt vrea să stea pe loc, dar nu mai poate. De la băutură, evident.
-
- Hăăăhăă, e suficient să zică unul auuu, că sunt toate mămicile pe jos pe covor să vadă ce-i, şi io, ţup la d-astea interzise de pe masă. Merci de diversiune.
-
- Taci c-a prins-o pe Denisa şi cred c-o ceartă. Mamaa luuu Denissaa, n-o certa, că a băut şi ea tooot.
-
- Tare faza. Mingea era în aer, în mişcare şi în doar două secunde urma să se oprească în capul Alexiei.
-
- Şmecher Lucian, s-a dat pe fotoliu, la discuţii puţin mai intime, că iar s-au luat astea bătrânele la vorbă de ne doare capu’.
-
- Treaba devine periculoasă. E cazul să ne luăm măsuri de protecţie. Începem cu casca.
-
- Lucian e gata de poză, dar se fură dom-le, se fură.
-
- Aici deja este a doua zi. O luăm de la început, că au venit maia, bubuia şi bibiu în vizită.
-
- Stau şi eu în poză ce să fac? Faceţi poze cu maimuţica.
-
- A venit finuţaa Claraaaa. Iupiiii.
-
- Şaşu e pe ele, a venit în formă. Şi cu lime şi cu mentă. E pe val, ce mai. Prepară Mojito. Încă nu ştie că asta îi va schimba viaţa în câteva momente hehehe
-
- A venit şi mătuşa Amalia. Ne înţelegem perfect, că îmi dă să beau de la ea. E fără alcool, hoo.
-
- Mi-a adus un căţel mare. Îl pup, ca să-i dresez p-ăştia. Când îl pup, toţi fac “Ooooooooohhhh”.
-
- Beau cu tati. Dacă e cuminte, îl bag într-un azil frumos. Momentan nu ştiu ce să zic, că tot fără alcool mi-a dat…
-
- Şaşa nu bea băutură şi asta e bine, că trebuie să îmi facă băiţă şi eu nu ştiu să înot…
-
- Titii şi Titiiaaa mi-au luat casă. La oraş. Chiar aici în apartament. Ia să vedem ce mobilă o fi aici în căsuţa de pitici?
-
- M-am mutat la căsuţa mea cea nouă, şaşa a fost singura care a încăput cu mine înăuntru.
-
- Şaşa mi-a făcut baiiie, că şaşu era lovit în aripioară de la Mojito şi Havana Club. Hai că mă culc că nu mai pot. Două zile grele frate…
La mulţiiii aniiiiii Draaagooooş-Miiihaaaai. Astăzi face piticul nostru doi ani. Întregi. Ce bătrân sunt. Am realizat dimineaţa asta ca şi vârsta devine relativă, adică nu mai trebuie să zic că am 32 de ani ar trebui să fie cam aşa:
Cineva mă întreabă: – Câţi ani ai?
Eu: Unul de doi ani şi unul de zece săptămâni.
Oricum, înainte de Dragoş, nu am conştientizat trecerea timpului atât de mult. Acum este imposibil să nu realizezi cât creşte şi cum trece timpul. Parcă este bine, că dacă realizez cum trece timpul, pot să mă concentrez mai bine pe lucrurile importante. Azi de exemplu, pe ziua lui.
Vom avea în vizită mai mulţi pitici, vreo zece, şi cu ceva părinţi cu ei, şi noi avem ditamai două camere. Haos cu semnificaţie de veselie-bucurie-fericire.
La mulţi ani piticule şi să-mi alegi un azil frumos la bătrâneţe 🙂
A durat ceva până am dat jos rugina de pe cunoștințele de PHP și MySQL, care pâlpâiau încă timid pe undeva și am finalizat pagina Dă-te mare că ai cu ce, unde, părinții mândri de piticii lor, sunt așteptați să aducă dovezi concludente, mai precis să pună poze cu micuțul, micuța sau micuții lor, după caz.
Hai, bagă, bagă, ce mai stai? Dă-te mare!
Nu știam în ce categorie să pun articolul ăsta, că ar fi după naștere dacă iau varianta că eu și Drăgoșel o așteptăm pe mami să se întoarcă de la petrecere, dar ar fi și înainte de naștere dacă luăm în calcul că aia mică (presupunere) este cu mami la petrecere. Sper că ”aia mică” pentru că ar fi puțin ciudat ca un băiat să meargă și la striptis, și masculin, chiar înainte să se nască, nu? De fapt, dacă stau să mă gândesc, mai ciudat ar fi să fie băiat și să meargă la treburile astea la maturitate. Doamne să mă ferești de faza cu… vine băiatul acasă, tatăl îl întâmpină și băiatul spune: continuare…
Discutam zilele trecute la şedinţa de logistică etapele dinaintea naşterii şi am ajuns să detaliem şi partea de analize făcute de tătici, că mămicile fac oricum o droaie. Aşadar, în cazul nostru, vorbeam de spermogramă şi spermocultură. Îmi aduc aminte cum a fost înainte de Dragoş, cum ar fi, în perioada pre-drăgozoică. După lupte seculare care au durat câteva luni am ajuns să facem nişte analize la un laborator din Ploieşti. continuare…